Malta 3rd

Scuba diving ...

M-am trezit ca de obicei primul pe la 6, am facut un dus, mi-am luat calculatorul si am iesit in lobby-ul hotelului sa ma trezesc si mai bine.

Nici nu am apucat sa deschid bine laptop-ul ca mi-a venit o idee ... ce-ar fi daca am face sesiunea de DSD, discover scuba diving ... m-am apucat de treaba ... am revizuit discutia cu cei de la centrul Cresta Diving din Malta cu care schimbasem cateva mail-uri , am vazut ca oferta lor pentru DSD era de 60 de euro de persoana, cu pick-up up de la hotel dimineata, la prima ora. Avem buget, sacrificam masa in oras de azi da' s-ar putea sa merite.

Perfect! Doar ca era 6:30, in mail propunea sa vina sa ne ia la 7:30 de la hotel, sotia dormea, trebuia sa luam si micul dejun ... hai sa dau un sms:

"Good morning!

In the end we decided to dive today, we will like to have the DSD for me and my wife.

Can you pick us up from the hotel (Maritim Antonine) at 8 o'clock!?

//Mihai

ps: not sure if you woke up yet :)

Pls confirm and I will also call"

Si mi-a raspuns, vine sa ne ia la 8 de la hotel. Perfect!

Am mai stat ~15 minute in lobby, am inceput rezumatul zilei si dupa aia m-am dus in camera. Floriana tocmai se trezise, i-am spus planul, s-a bucurat si m-a intrebat daca mai are timp sa faca yoga ... i-am spus ca da, pana la 7:20, ulterior sa ne schimbam, sa prindem micul dejun si sa ne imbarcam la 8. Si asa am facut.

Dupa aprox o ora, completat postul pentru ziua anterioara eu, yoga Floriana si micul dejun impreuna, ne intalneam in fata hotelului cu un maltez al carui nume imi scapa acum, blond, cu parul semi-lung, care semana la infatisare cu Richard Branson. Ne-am imbarcat in masina lui si am pornit catre centrul de scufundari situat in partea de nord a insulei, langa Saint Jullians Bay, la aproximativ 20 de minute de hotelul nostru. Drumul ne-a placut, adica nu atat drumul cat discutia cu insotitorul nostru, un tip foarte deschis, care vorbea engleza foarte bine si care ne-a povestit despre centrul lui Cresta Scuba Diving si despre ce o sa facem. Suna bine!

Ajunsi la centru am facut cunostinta cu instructorul care ne-a fost recomandat ca fiind cel mai bun din echipa bloundului, am completat formulare specifice dupa care am inceput cursul care a avut 5 parti importante:

1. Un filmulet care ne explica despre scuba, reguli, ce trebuie sa facem, care sunt semnele, de ce trebuie sa tinem cont si alte detalii tehnice ... pe moment mi s-a parut plictisitor, dar m-am controlat sa fiu atent. ceea ce a fost foarte bine. Multe din cele descrise acolo mi-au folosit ulterior sub apa. Plus ca, dupa filmulet, am dat un test. Aproximativ 10 intrebari la care puteai sa raspunzi cu adevarat sau fals despre ce ai invatat. Am trecut testul cu nota maxima, si eu si Floriana :)

2. Imbracarea cu echipamentul de diving: pantaloni, costum, pantofi de neopren, centura cu plumb care cantarea vreo 10KG, rucsac cu tub de oxigen si cele necesare, masca si labe ... la final eram blindati, ne miscam foarte greu si ne amuzam copios.

3. Imbracati am pornit catre mare, mergand incet tarand cele 50 de KG care le aveam in plus. Dupa o revizuire simpla a ceea ce trebuia sa facem, am plonjat in apa, eu primul, Floriana imediat dupa. Era mai usor in apa decat pe mal cu greutatile in plus. Ne-am scufundat prima data intr-o apa mica, cam un metru jumate, si am facut primele exercitii sub apa, si cele mai importante. Cateva semne, stop, hai dupa mine, ok ... pierderea si recuperarea aqualung-ului, dispozitivul care il bagam in gura pentru a respira. Procedura simpla tehnic, o provocare insa cand o faci pentru prima data sub apa. Am reusit insa amandoi, am iesit la suprafata pentru o ultima data si ne-am scufundat din nou.

4. Scufundarea .... senzatia mea si ulterior Floriana mi-a spus ca si a ei a fost ca am stat 5-10 minute, undeva la 2-3 metri sub apa, am vazut ceva pesti, am intotat si ne-am simtit bine.

5. Iesirea din apa si review-ul sesiunii de diving: am iesit pe mal, incarcati cu acelasi echipament, am facut poze, ne-am dezbracat, ne-am spalat si am primit certificatul PADI care atesta ceea ce am facut in apa de fapt: 42 de minute cu o adancime maxima de 10.6 metri! Uauuuu!

Era putin altfel decat percepusem noi. Ne-am simitit atat de bine sub apa incat nu ne-am dat seama ce repede a trecut timpul! Si am inceput sa ne reamintim: cum am inceput usor sa coboram, cum ne reglam presiunea din urechi, cum curatam masca de pe fata, cum aveam probleme in a ma scufunda la adancime drept pentru care am mai primit 3 bucatoaie de plumb de la instructor, cum am atins nisipul si plantele de pe fundul apei, pestele cu aripi pe care l-am vazut ... cand scriu randurile astea  este 7 dimineata, Floriana doarme si ma intreb ce o sa adauge si ea aici, o intreb si revin.

Ne-am placut mult la diving, a fost o experienta frumoasa, asigurata si de cei de la centrul Cresta, oameni foarte deschisi care au stiut sa comunice cu noi, sa ne transmita incredere si sa ne faca sa ne simtim  bine. Vom face diving din nou, cu siguranta!

A doua parte a zilei a fost relaxanta, ne-am plimbat pe faleza catre capitala Valleta, ne-am plimbat prin Valleta, un orasel vechi cu case facut din piatra galbena similara cu cea din Gozo, Lime Rock am aflat ca se numeste, cu stradute asezate in matrice ca cele din Manhattan. Am luat cel mai frumos pranz pe o banca din centru cu pizza la pachet, un covrig maltez traditional, apa si bere, am mai dat o tura prin port unde am facut ceva poze si dupa inca o oprire la terasa si un drum cu autobuzul de aprox 1 o ra ajungeam la hotel. Dupa cina, cumparat un suvenir specific locului si o iesire la o terasa de langa hotel, am platit tribut zilei frumoase de diving inca o ora in camera de hotel rememorand momentele frumoase de sub apa ...

Malta 2nd

Ne-am trezit foarte de dimineata, pe la 6 ora locala, dupa un somn lung respirand aerul placut de Malta.
(fac o paranteza  - cand scriu randurile astea sunt la 6:25 dimieata, in lobby-ul hotelului, cu vedere la gradina superba unde se aud pasarelel ciripind, aerul e la fel de placut - inchid paranteza).

Eu am revizuit planul pentru acea zi, am scris rezumatul zilei anterioare, am recuperat sotia si am mers la micul dejun. Intre timp am facut un facetime cu Elena si Adrian, la ei era 11 seara, am povestit si am discutat despre planuri frumoase. Micul dejun la hotel a fost minunat ... am inceput cun un pahar de frizante in gradina din spate... apoi totul a fost doar minunat.

Am plecat dupa micul dejun inarmati cu crema de soare, prosoape si buna dispozitie cu tinta Gozo, insulta din Nord-Vest. Am mers cu autobuzul pana la ferry boat pe care l-am luat din localitatea (sau zona, nu am inteles cum e organizata treaba aici) care se numea Cirkewwa, un nume specific maltez pe care il pronunt cu dificultate.

Ne-am suit imediat pe ferry si am pornit catre Gozo. Cateva detalii interesante despre ferry: biletul nu se plateste decat la intoarcere, la dus doar ne-am suit pe barca, probabil ca s-au gandit ca e mult mai eficient operational asa, ceea ce ni s-a parut foarte smart. Era un vapor foarte mare, cred ca cel mai mare ferry boat cu care am mers, mai mare ca cele din Turcia, Irlanda, Thasos sau Roche Harbour.Masinile erau imbarcate pe doua niveluri, deasupra erau inca 3 niveluri pentru pasageri. Iar pentru imbarcare botul navei se ridica cu totul intr-un mod impresionate pentru a inghiti pe cei care trebuia sa urce. In drum am trecut pe langa insulta Comino si Blue Lagoon, unde apa era intr-adevar foarte frumos de turcoaz.

Am ajuns pe insula Gozo si am luat un autobuz, un double-decker verde pentru a face un tur al insulei. Ne-am distrat cu biletele de autobuz: pe feryy a venit o tanti la noi care ne-a prezentat turul si a spus ca costa 36 eur pentru amandoi, dar pentru ca e trecut de ora 11 ni-l ofera la 20. Nu ne-am grabit. Am coborat, la ghiseu pretul era tot de 36 euro pentru amandoi, am spus ca am primit oferta cu 20 pe vapor si cea de la ghiseu a spus ca e OK si asa. Nu ne-am grabit. Am iesit din cladire si pe drum era un nene cu tricou verde care ne-a spus aceeasi poveste cu 36 si 20 de euro. Nu ne-am grabit, am dat sa plecam si el ne-a oferit turul pentru amandoi cu 15 euro. Am luat imediat biletele!

Am pornit cu double-decker-ul prin Gozo, stand sus la etaj, bucurandu-ne de soare si asigurandu-ne ca ne-am uns bine cu crema sa nu ne ardem. Am mers mai intai in nord, prin mici asezari cu stradute inguste, chiar foarte inguste, unde ne era cu greu sa intelegem cum se descurca soferul cu ditamai autobuzul - la un viraj am atins un balcon cu mana, asa eram de aproape - cu case galbene, frumoase, arse de soare, toate la fel ca arhitecutura: 2 niveluri, acoperis plat, galbene facute din piatra locala, cu curte interioara in spate protejata de pereti din aceeasi piatra locala, cu usi deosebite lucrate din lemn colorat, cu placuta pe fiecare casa cu numele case, Maria spre exemplu, si cu balconas la nivelul superior - aici apareau diferentele  - fiecare balcon era sculptat in mod diferit pentru a personaliza casuta. Frumos, ne-a placut mult, mai toata plimbarea du autobuzul decapotat din ziua 2 de Malta a beneficiat de acest peisaj deosebit.

Am facut mai multe opriri cu autobuzul, am trecut si prin Victoria, capitala insulei Gozo cu o fortareata imensa construita din aceeasi piatra galbena, o sa punctez doar elementele importante din excursie:

1. Marsalaforn bay - un golfulet in nordul insulei, care se pare ca e locul prin care a atacat Napoleon la sfarsit de secol 18 si a capturat insula pierzand doar 3 oameni in asediu, unde ne-am oprit pentru o ora jumatate, am facut o plimbare pe coasta si am mancat la o terasa frumoasa caracatita la gratar: a fost buna, dar nu spectaculoasa. In Marsalaforn bay am avut parte de o experienta intensa. Dupa ce ne-am plimbat  frumos, ne-am dus catre statia de autobuz la timpul stiut ca sa nu stam sa-l asteptam prea mult. Ajunsi in statie, am realizat ca nu mai aveam biletele ... cel mai probabil le uitasem pe masa la tereasa. Ma duc repede sa le iau ... dar autobuzu tocmai venea ... Floriana, vorbesti tu cu el si il faci sa mai stea sa ne astepte, i-am spus sotiei in timp ce alergem catre terasa. Am ajuns acolo in 3-4 minute, chelnerul m-a recunoscut si a spus ca are cardul meu de la hotel ... era bun si ala dar eu cautam altceva! Si chelnerul a inceput sa caute prin gunoi-ul unde arunca hartiile :) Dupa cateva minute de scormoneala, nu a gasit din pacate biletele de autobuz negociate de noi bine. Am plecat linistit catre Floriana, convins ca autobuzul a plecat, ca vom astepta pe urmatorul si vom cumpara alte bilete. Am mers ~100 de metri pe faleza si cand am facut dreapta catre statie ... autobuzul nostru cel verde era inca acolo! Am zbughit-o la fuga si in 2 minute eram in autobuz Floriana inca negocia cu soferul sa mai astepte ... eu am luat o fata dezamagita si am spus ca nu am gasit nimic ... soferul si-a tras ochelarii de soare pe nas, a infatisat un zambate larg si a spus ca nu-i nici o problema, ne da el alte bilete :)  ... si am pornit ....

2. O alta oprire intesanta a fost in vestul insulei, la Azur Window, o formatiune stancoasa spectaculoasa care arata ca un elefant urias poposit la marginea marii printre ale carui picioare se vedea foarte frumos cerul si marea de dincolo, ambele albastre, de unde si numele. Am facut ceva poze cu fereastra albastra, am vazut foarte multe soparle si am coborat intr-un golfulet inconjurat de pereti de stanca, unde apa marii ajungea printr-un culoar foarte ingust, prin care valurile isi croiau drum in mod foarte zgomotos. Drumul pana si de la Azur Window, ne-au oferit din nou ocazia sa vedem peisajul insulei, cu piatra galbena, vegetatie putina, drumuri inguste si undele dintre ele foarte proaste, mai ales cele din localitati, soare si destul de cald, ~25 de grade. Am trecut si pe langa o cariera de piatra galbena de unde se taiau blocurile folosite la constructia caselor, Am banuit ca materialele de constructii pentru casele din Gozo nu trebuie sa fie foarte scumpe :)

Alt detaliu despre Gozo ... la inceput de mai graul era secerat si balotii rotunzi de paie era facuti si ei deja ... se pare ca soarele intens isi face bine treaba :)

Intr-un final, pe la 5 jumate, am ajuns la ferry ne-m imbarcat si dupa ~ora si ceva, o plimbare cu autobuzul si un dus lung si binemeritat in camera, luam cina in gradina din spatele hotelului nostru. Dupa cina am iesit la o plimbare care a meritat si ne-a oferit relaxarea necesara unui somn placut. Ne-am oprit la o terasuca in spatele bisericii de langa hotel, construita din piatra galbena evident. Am baut o bere eu si un cidru Floriana, ne-am bucurat de briza marii si de peisajul frumos al insulelor Gozo si Comino ca se vedeau in zare.
Noapte buna!

Malta 1st

Am plecat de la Adanca in jur de ora 9, dupa un mic dejun delicat si delicio compus dintr-o omleta uriasa cu ceapa verde si ciuperci si salata verde din gradina. Pe la 10 eram le Bucuresti, facut repede bagajele si in jur de 11:30 eram la aeroport.

Ne-am imbarcat in cursa de Malta si la 2:10 ora locala aterizam pe aeroportul Luqa in centrul insulei malteze.

Cateva repere istorice despre Malta, in ordine invers cronologica: a devenit republica, dupa ce prin 1964 si-a declarat indepedenta fara de Marea Britanie. Fusese sub administratie britanica de pe vremea cand Napoleon a fost infrant, Napoleon care pusese mana pe Malta la sfarsit de secol 18 in drumul sau spre Egipt. Inainte de asta, Malta s-a aflat sub suzeranitate spaniola, iar celebrii Cavaleri de la Malta plateau un tribut regelui spaniol pentru a "inchiria insula". Cavaleii de la Malta au facut fata cu succes unui asediu din partea otomanilor la sfarsit de secol 16. Azi, Malta face parte din Uniunea Europeana, este statul cu cea mai mare densitate a populatiei iar capitala Valleta este cea mai mica capitala din UE.

Peisajul maltez este arid, cu dealuri si vai multe, mai toate acoperite de putina vegetatie si multe pietre galbui. Ne-a amintit de Cipru si de Sardinia.

De la aeroport am luat un autbuz, X2, care ne-a dus pana la Saint Julian, un glolfulet frumos in nordul insulei. Pe drum am incercat sa descifram limba malteza, am ajuns la concluzia ca este o combinatie de araba si italiana dupa cum suna, ulterior am confirmat concluzia noastra pe WikiPedia :) Oricum, limba engleza e a doua limba oficiala pe insula, mai toata lumea vorbeste engleza, sau ceva engleza, ceea ce ne ajuta mult sa ne descurcam :)

Ne-am plimbat pe coasta, o coasta stancoasa pe care erau ceva turisti, sau localnici care se bronzau pe pietre, am admirat apa de un albastru azur si foarte limpede, ne-am asezat la o terasa si ne-am simtit ... indragostiti, am baut proseco si am mancat ingehetata de vanilie cu capsune.

Am luat un alt autobuz pana in Saint Paul's bay, unde am facut din nou o plimbare scurta pe malul apei, apoi un alt autobuz pana in Mellieha, care ne-a laasat chiar langa hotel. Hotelul este in centrul orasului, inconjurat de restaurante, terase, magazinase si o biserica frumoasa. Am primit o camera cu vedere la gradina, am constatat ca mai departe de granida se vedea si marea, ne-am bucurat de sosire intr-un mod special si am pornit la o plimbare inainte de cina.

Cina a fost o noua surpiza minuntata! Desi era gen bufet, cu autoservire, au fost cateva elemente delicioase. In primul rand amplasarea, in spatele hotelului, intr-o gradine superba, sub copaci cu frunze verzi si acompaniata de cantec de pasarele. Mancarea: am ales seabass la gratar cu ceva legume, un vin maltez rosu destul de bun, in genul unui vin de masa. Ne-am bucurat de seara minunata si am adormit ....

Cand scriu randurile astea e a doua zi dimineata, sunt in receptia hotelului, simt ceva urme de la vinul din ajun in partea frontala a capului si incerc sa propun un plan pentru azi: diving in the morning, insula Comino cu vizita la Blue Lagoon in the afternoon, cina in gradina in the evening.