Romania in greva spontana

M-am hotarat sa vizitez Barladul.Spontan. Fara a planui un timp special alocat urbei vasluiene si fara a descarca de pe internet poze, descrieri si harta orasului. Sunt in gara la Barlad, intorcandu-ma de la Iasi, si imi zic spontan : oare cum o fi Barladul ? Ce frumuseti si locuri minunate poate el ascunde, departe de ochiul indiferent al calatorului ? Asa ca am pornit, spontan, prin Barlad…

Prima impresie, spontana : oras de provincie, linistit, asezat, scutit de forfota capitalei si de aglomeratia nebuna ce ma intampina dimineata cu prima coada la semafor si imi face cu ochiul seara pe geamul dinspre bulevardul Duca ; oras de provincie ce isi merita pe deplin locul intr-o Europa ce si-a trimis cateva masini cu numar de Italia in vizita sa imi aminteasca de romanii plecati spontan la lucru in Italia.

Spontan, mi-e foame ! Am calculatorul, am conexiunea la internet, am ceva mail-uri de scris, deci pot sa ma ajez linstit intr-un Mac pentru un hamburger, un ceai si un mail. Cum gasesc un Mac in Barlad ? Un taximetrist pare cea mai potrivita sursa de informare : « Buna ziua. Nu va suparati, unde gasesc un McDonalds ? Ma puteti duce pana acolo ? » « Ce cautati ? » « Un restaurant McDonalds » « Restaurant ?! E unul chiar langa gara, uitati-l ! Are si fast food » « Multumesc », am raspuns si mi-a indreptat privirea catre locul indicat de taximetrist : un fast food de gara cu firma rosie si miros specific de bere. O noua incercare, acelasi raspuns. La a treia m-am oprit si am luat-o pe jos catre ceea ce imi parea a fi centru. In drum, un sediu BRD ; spontan, m-am gandit : cei de aici sigur trebuie sa stie. « Sarut mana domnisoara, am nevoie de o informatie va rog, fara a avea legatura cu domeniul bancar » « Spuneti »« Unde as putea sa gasesc un McDonalds, stiti cumva ?» « Aaaa, nu avem asa ceva in Barlad » « Am inteles, poate ceva similar… » « E un restaurant in centru, puteti merge acolo. Luati autobuzul de vizavi, 2 statii, si ati ajuns » « Multumesc, o zi buna ».

Am hotarat sa o iau pe jos : aer curat, privelisti barladene…in 4 minute eram in centru. O franzela mi-a facut cu ochiul prin geamul unei alimentare. Melancolia copilariei cu paine calda de patru lei m-a lovit spontan: cu sasemiicincisute mi-am luat o franzela pe care am savurat-o la fel de spontan. Am mai dat o roata de centru si m-am hotarat, spontan, sa ma intorc la gara. Obosit dupa mersul pe jos, am luat un taxi. Soferul m-a uimit cu spontaneitatea lui in 2 randuri : prima oara, o muzica spontana din Sony-ul cu mp3 player…nu, nu U2, Queen, Metalica sau macar Kylie Minogue. Era Adi, Jean sau Ilie de la Barlad. Am ajuns in gara. Bonul de la taxi : 3 lei ; ii dau una de 5 . « Aaa, nu a veti schimbat ?» « Nu » « Mergeti la ciosc si schimbati, ca va astept aici » Era randul meu sa fiu spontan : « Nu mergeti dvs. va rog ? Eu va astept in taxi » Am rezolvat cursa de taxi si dupa inca o ora de lucruri spontane eram in tren.

Ateptam vreo jumatate de ora dupa care motorul sagetii albastre porneste spontan. Ura !!! Plecam catre Bucuresti ! Nope, motorul se opreste la fel de spontan. « Sunt ceva probleme cu franele vagonului, plecam indata ce remediem situatia » ne spune blonda care face biletele la vagonul nostru.

Prind ceva curent de la o priza, deschid latopul si dau drumul la hotnews.ro : « Greva feroviarilor a durat numai trei ore, suficient insa ca sa creeze haos in mai toate garile din tara ». Spontan, imi dau seama ca s-a terminat ! In curand o sa plec catre Bucuresti si parfumul spontaneitati o sa devina doar o amintire. O sa traiesc din nou fara a fi spontan, fara sa am bucur de clipa ce imi face cu ochiul sa nu o prevad, sa nu o planific, sa o iau ca atare, asa cum vine ea, cand vrea ea, spontan !