Sunt iar la Casa Bilius din Iasi. O recomand din nou celor care au drum prin orasul moldovean. Mancare buna, bere germana, weis bier autentica, o saramura excelenta de crap si multe idei care ma indeamna sa gandesc, sa analizez si sa scriu. Ma simt foarte bine!
Dar o revelatie imi contesta si imi pune sub semnul intrebarii simtirea asta de bine. Cum adica ma simt bine? Adica de ce? Din creier, imi raspund imediat. Si imi dau seama ce mica e chestia asta pe care noi obisnuim sa o numim creier, si ce putina atentie ii dam noi.
Dar oare berea, crapul, friptura, soarele, iarna, vinul, Floriana, ar fi reali fara el? Adica fara creier? Fara creierul meu, nu al lor.
Imi aduc aminte un pasaj din Padurea Spanzuratilor de Rebreanu in care, in timpul razboiului, la o masa la popota, ofiterii stateau de vorba despre sinergiile vietii lor pe front, cand unul dintre ei isi punea o intrebare filosofica ... de fapt nu era o intrebare, era o afirmatie, ma ajuta memoria (deci nu era filosof, completez eu) : "Universul prin om a devenit realitate!"
Si omul prin creier...deci creierul e universul!
Cool!
Wednesday, June 3, 2009
YouTube
Sunt din nou la Iasi. Treaba merge foarte bine, proiectele curg, activitarea e in parametrii excelenti, sunt multumit. Dar vine pranzul, si trebuie sa merg sa mananc. Unde?... Ce-ar fi sa ma duc pana in Tudor la Iulius Mall sa mananc la fast-food-ul mongolez?! Ar fi foarte bine! Si am plecat...
La fast food am avut cateva surprize: bete nu mai aveau, dar vin in curand, carne nu mai aveau in raft ca le-a interzis-o sanepidul, dar imi aduc din spate, si alte astfel de probleme cu care se confrunta antreprenorii romani din industria alimentatiei publice. Dar una peste alta am mancat bine si am citit linistit ZF la un bol facut ca pentru Ginghis Han.
Dar nu despre asta vroiam sa scriu, ci despre ce s-a intamplat dupa. A fost mai tare ca ZF si mancare mongoleza impreuna!
Am dat o raita prin magazine si m-am oprit la unul foarte interesant. Nu stiu ce aveau de vanzare sau cum se numea, nici nu e important. Mai important e ca aveau YouTube! Live! Da! Angajatii, o domnisoara sfiioasa si un tanar rebel cu cerceri multi si gauri la fel de multe, se uitau interesati la un filmulet pe YouTube. Si fimuletul era pus la boxe! Tare, in tot magazinul! De fapt de aia am si intrat in magazin, ca am auzit sunete stranii.
M-am apropiat si se pare ca le-am stricat putin petrecerea, au crezut ca vreau sa cumpar ceva. Cand i-am intrebat zambind la ce se uita, au respirat usurati si mi-au povestit patrunsi despre nu stiu ce populatie iraniana care arata sau traiesc ca sobolanii.
Cool! YouTube rulez!
La fast food am avut cateva surprize: bete nu mai aveau, dar vin in curand, carne nu mai aveau in raft ca le-a interzis-o sanepidul, dar imi aduc din spate, si alte astfel de probleme cu care se confrunta antreprenorii romani din industria alimentatiei publice. Dar una peste alta am mancat bine si am citit linistit ZF la un bol facut ca pentru Ginghis Han.
Dar nu despre asta vroiam sa scriu, ci despre ce s-a intamplat dupa. A fost mai tare ca ZF si mancare mongoleza impreuna!
Am dat o raita prin magazine si m-am oprit la unul foarte interesant. Nu stiu ce aveau de vanzare sau cum se numea, nici nu e important. Mai important e ca aveau YouTube! Live! Da! Angajatii, o domnisoara sfiioasa si un tanar rebel cu cerceri multi si gauri la fel de multe, se uitau interesati la un filmulet pe YouTube. Si fimuletul era pus la boxe! Tare, in tot magazinul! De fapt de aia am si intrat in magazin, ca am auzit sunete stranii.
M-am apropiat si se pare ca le-am stricat putin petrecerea, au crezut ca vreau sa cumpar ceva. Cand i-am intrebat zambind la ce se uita, au respirat usurati si mi-au povestit patrunsi despre nu stiu ce populatie iraniana care arata sau traiesc ca sobolanii.
Cool! YouTube rulez!
Subscribe to:
Posts (Atom)