London 4th

Ne-am trezit pe la 8, am luat un continental breakfast foarte bun la Astor Court Hotel dupca care ne-am indreptat spre centrul Londrei. Centru care nu era deloc departe - am facut cam 5 minute pana la intersectia dintre Regent Street cu Oxford, si inca 10 minute pana la Picadilly Circus.

Aerul era destul de rece si am intrat in primul H&M de unde mi-am cumparat un tricou cu doar 3 pounds. Alt magazin interesant pe care l-am vazut pe Regent Street a fost Apple Store. Aici m-am jucat cu unul dintre MacBook-urile puse la dispozitie, dotat cu conexiune la net si ultimul OS Snow Leopard. Mi-a lasat o impresie pozitiva si l-am vizitat mai in fiecare zi la Londra pentru a-mi citi mail-urile.

Am luat-o apoi catre Picadilly si pe drum am facut un detur pe Swallow street, o straduta pietonala cu foarte multe restaurante pe care am decis sa o re-vizitam pentru o masa si o bere. Cand scriu randurile astea sunt la Paris, la 2 zile dupa Londra, si pot spune ca nu am mai ajuns sa mancam pe Swallow street.

Ajunsi la Piccadilly am facut cate o poza cu statuia lui Eros si cu fantana Horses of Helios, despre care tocmai m-am documentat ca era regele soarelui in mitologia greaca. Piccadilly Circus si reclamele luminate de acolo ne-au adus aminte de Times Square din New York.

Dupa la Piccadilly, urmartoarea tinta era Big Ben, celebrul ceas de la cladirea parlementului. Pana la Big Ben am facut un detur prin Leicester Square, unde am apreciat abundenta de verdeata si o statuie a lui Charlie Chaplin cu care ne-am si pozat. Ne-am oprit apoi in Trafalgar Square unde am apreciat columna imensa pe care troneaza statuia amiralului Nelson, cel care a reusit sa invinga trupele franceze in batalia cu acelasi nume confirmand suprematia flotei brinatice. Tot in Trafalgar Square am notat National Gallery, pe care Floriana avea sa viziteze in zile urmatoare, si fantanile care flancau columna, care ne-au adus aminte de Bethesda din Central Park-ul New York-ez.

Am luat apoi pe Whitel Hall catre Big Ben. L-am vazut, ne-a placut, ne-am pozat cu el, am apreciat si Parliament Square cu statuia lu Churchill, am trecut pe la Westminster's Abbey si am comparat-o cu celalte catedrale gotice vazute in calatoriile noastre. Concluzia: de un gotic clasic, cu aceleasi elemente distinctive cum ar fi turnurile din fata, geamurile mari cu arcade, vitraliile etc., dar foarte foarte mare. Cred ca e cea mai mare pe care am vazut-o, desi francezii mi-au spus ca cea din Chartre ar fi cea mai mare. Se pare ca razboiul franco-britanic e prezent la toate nivelurile.

Am cumparat o carte despre Londra, ca sa ne si documentam si ...surpriza! Prima ploaie! Am fugit sa ne adapostim, dar nu a fost cazul...s-a oprit imediat. Dupa care a reinceput, dupa vreo 10 minute. Ne-a prins de data asta langa House of Parliament, cu o Mocha in mana, asa ca am dat fuga in parcul din apropiere si am baut cafeau pe malul Tamisei. Ploaia se oprise deja intre timp.

Cand scriu randurile astea am deja experienta ploilor londoneze. Scurte, dese, multe si nu foarte puternice. Cred ca in ziua respectiva au fost vreo 10-15 reprize de ploaie.

De langa parlament se vedea deja London Eye, celebra roata de pe malul Tamisei pe care ne-am hotarat s-o folosim pentru a vedea Londra de la inaltime, asa ca am pornit spre ea. Am trecut Tamisa pe Westminster's Bridge, am ajuns la London Eye si am constat ca era coada prea mare si nu merita sa asteptam, dar dimineata ar fi mai liber, si ne-am propus sa revenim a doua zi dimineata.

Am continuat pe maul Tamisei unde am vazut un spectacol extrem de amuzant si interactiv in acelasi timp. Mister Steve, from Melbourne, Australia, atragea atentia asupra acrobatiei pe care urma sa o faca. Si atragea foarte bine atentia. In 10 minute a reusit sa adune in jurul lui aproape 100 de privitori. Avea un tip de umor spontan extrem de natural care provoca ropote de aplauze si hohote de ras.

"He's my ex-girlfriend..." a comentat vizavi de un cuplu de barbati care faceau joging si au trecut prin fata lui.

"He runs this way every day with his new girlfriend..."

"He's is trying to make me gelous!"

Dupa multe alte episoade similare a urmat si acrobatia. Care nu a fost deloc usoara: jonglerie cu popice asezat cu burta pe un pat ace de metal, pat aflat in capatul unei tevi inalte de 2,5-3 metrii pe care o sustineau cu niste sfori 4 voluntari. Unul dintre volutari eram eu si am vazut destul de bine ca omului chiar ii placea ce face si o facea foarte bine. La sfarsit a urmat un discurs foarte frumos in care ne spunea ca show-ul pe strada e singurul mod de a se intretine, ca ne multumeste pentru participare si ca apreciaza fiecare ajutor pe care il putem oferi. I-am lasat cu bucurie 5 pounds si i-am strans mana felicitandu-l.

Era ora pranzului, asa ca ne-am oprit sa mancam pe malul apei, la un restaurant al carui nume imi scapa acum...parca era Riviera. Prima intalnire cu fish & chips. Prima concluzie: nu am nimerit la un restaurant prea grozav pentru fish & chips.

Am traversat din nou Tamisa catre partea de nord, am facut poze cu Sant Paul Cathedral si...supriza! A venit din nou ploaia! Dar nu mai era chiar asa de mare supriza...

Am baut o bere foarte buna intr-un bar chiar pe mal langa London Bridge, cu vedere la Tamisa, in timp ce afara, bineinteles, ploua. Acum stiu ca nu era bere, era Ale; adica tot un fel de bere, foarte putin carbogazoasa si servita nu neaparat rece. Mi-a placut Ale-ul si am baut destula in Anglia.

Apa am trecut-o catre sud de data asta pe London Bridge si ne-am pozat cu London Dungeon, in amintirea torturilor macabre din evul mediu. De pe malul Tamisei am facut cateva poze cu Tower Bridge. Podul se vedea extrem de colorat si clar in lumina si atmosfera ce urma, bineinteles, unei ploi.

Pe malul celalat se vedea Tower of London, pe care Floriana a vrut sa-l vizitam in zilele urmatoare. In prima zi la Londra ne-am multumit sa trecem pe langa el si sa-l salutam. Eram deja foarte obositi si oricum era inchis la ora cand am ajuns noi.

Pe jos am mers si pana in Soho, o buna bucata pe Oxford Street, cu pauza de fotografie in cartierul de zgarie nori cu Suis Re Tower, despre care m-am documentat ca are 180 de metri inaltime, pauza de mancare chinezeaza la un fast-food, nu foarte grozava, pauza de cateva beri in Soho si pauza finala de somn.

Ne-a placut prima zi in Londra. Plina, savuroasa, umeda si cu multa bere...sau ale, sorry!