Trezirea în a patra zi Barcelona a fost ceva mai dificilă decât in mod obisnuit, fiind după o zi de pedalat şi stat la soare. Ca de obicei eu m-am trezit primul şi am început să trec pe blog ziua petrecută duminică. Mare parte era scrisă deja de cu o zi înainte, aşa că am terminat rapid, fără prrobleme prea mari.
Pe la 9 s-a trezit şi Floriana şi după ce am studiat vremea pe următoarele zile am decis să vizităm Monserrat. Pe la 11, după un pitsop la o benzinarie din apropiere de unde am cumpărat ceva sandvisuri, suc şi o umbrelă, pe o ploaie mocaneasca iberica, coboram la metrou cu ţintă piaţa Espania, de unde urma să luăm trenul către Monserrat.
Câteva cuvinte despre locaţie: un munte aflat la aproximativ 60 de km nord de Barcelona, unde pe la sfârşitul primului mileniu câţiva copii de ciobani au descoperit într-o pesteră o statuie neagră a Fecioarei cu Pruncul. Acum e un loc de pelerinaj, vizitat de foarte mulţi turişti, în principal străini.
Ştiam că trenul pentru Monserrat pleca la 11:36 aşa că am zis că dacă ne grăbim şi totul iese bine îl prindem la fix. Am schimbat 2 metrouri şi pe la 11:25 ajungeam la piaţa Espania. Un lucrător de la căile lor ferate ne-a dat ceva indicaţii, am cumpărat bilete de la un automat şi cu 4 minute înainte de plecarea trenului ne aşezam liniştiţi pe banca din vagon.
Foarte civilizat şi îngrijit sistemul de transport în comun din Barcelona. Ne-a plăcut. Staţiile dese, metroul vine repede, maxim 3-4 minute, iar zona periferică e deservita foarte bine, similar Banlieu-ului Parizian.
Trenul a plecat la timp şi după vreo ora coboram la Monserrat Aeri, de unde am luat telecabina până la locul cu pricina. Am plecat de la aproximativ 200 de metri altitudine iar Monserrat era la 600 şi ceva. În 5 minute am ajuns sus. Ploua în continuare sănătos, erau vreo 10 grade afară iar eu eram în pantaloni scurţi. Cool!
Sus pe munte, la Monserrat, am avut un traseu clasic aş putea spune. O plimbare de 5-10 minute prin ploaie, jumătate de ora la coadă pentru a o vedea pe Fecioară neagră, o escapadă de 15 minute pe un traseu ce urca pe munte şi apoi o masă straşnică cu o porţie uriaşă de paella, peste cu cartofi la cuptor, vinete, rosii şi dovlecei pane, udate pe săturate cu un vin roze local. Din nou aceeaşi părere despre mâncarea spaniolă. Aromata, grea, satioasa, cu multe sosuri condimentate. Ne-a plăcut în mod cert.
După masă am mai avut vreme de 5 minute pitsop la un magazin de suveniruri, după care am luat telecabina şi am spus adios Montserrat. Când scriu rândurile astea suntem în gară la Montserrat Aeri, ploua în draci, încerc să mă conving că nu mi-e încă frig şi aşteptăm trenul pentru Barcelona.
Trenul a venit la timp, ne-a dus inapoi in piata Espania din Barcelona si dupa inca cateva statii de metrou am coborat in piata Catalunia la shopping. Era un fel de magazinul Unirea aici, s-au galeriile Lafayette. Shopping nu a facut mai deloc pentru ca preturile erau maricele, dar am mancat din nou foarte bine la restaurantul de la ultimul nivel, paella cu fidea si jumatate de pui la cuptor cu cartofi prajiti; si iar vin roze. Bun!
Dupa masa copioasa ne-am oprit intr-un magazin Zara unde Floriana m-a probat cu vreo 6 perechi de pantaloni, nu stiu cate camasi si ceva sacouri. Nu am putut face fata insistentelor ei si am cumparat pana la urma cateva, foarte ieftine insa. Cu 100 de euro am luat 2 perechi de pantaloni, o camasa si o pereche de pantofi.
Si gata, dupa aia am mers la culcare! Buenas noches!
p.s.: stiinta spune ca statuia de la Montserrat ar fi neagra pentru ca lemnul din care e facuta ar fi imbatranit si dobandit o astfel de culoare. Dupa ce am vazut-o pot spune ca nu a avea trasaturi de africanca, era facut intr-adevar din lemn si foarte probabil culoare se datoreaza trecerii anilor, si nu altui motiv mistic.
No comments:
Post a Comment