…

Am vrut sa-i spun Christhian Perrot…dupa care am vrut sa-i spun Paris…mi-a trecut prin cap sa-i spun si Mihai…dar nu imi place sa imi apara numele…imi place anonimatul….deci, cum sa-i spun … ?

Sunt la Paris, pe Champs Elysee, tocmai am mancat o friptura excelenta, cu un vin de Bordeaux excellent. Si vreau sa scriu. Vrea sa scriu orice, dar totusi ceva anume. Stiu ce, doar titlu nu am…dar nu conteaza titlul. Vreau sa scriu ceva mai presus de titlu, care nu are nevoie de titlul. Deci reiau ce am scris in  introducere.

Christhian Perrot pentru ca e si el prezent … Paris, pentru ca a fost la Paris … Mihai … pentru ca din nou eram si eu pe acolo. Si totusi…nu stiu cum sa incept…si ce vreau sa spun.

Sunt la Paris, in birourile A.S.F.A de la Sèvres., si merg la Christian Perrot sa-l anunt ca mai trebuie sa raman pana marti, sa ma ajute cu partea adminsitrativa. Si in timp ce vorbesc cu el, ma joc cu 3-4 monede pe care le am in buzunar. Si ... rapid :

« Ah…désolé Christian… il y a 2 ans tu m’as emprunté avec 2 euros. Il faut que je te rembourse. »
«  Mihai. Je ne me souviens pas. Reste tranquille  »
« Christian…il faut. Tu m’as emprunté…. »

Si am continuat schimbul pana cand eu cedat si am mers sa iau 2 Euro si i-am dat. Bineinteles ca a refuzat, dar nu m-am dat in laturi si i-am lasat pe masa.

Asta a fost la Paris…Mihai… Christhian Perrot…